Beauty editori ELLE

Am primit mult peste 100 de CV-uri in urma postului pe care l-am scris aici pe blog cu privire la recrutarea unui beauty editor pentru revista Elle.

A fost un numar incredibil, la care, sincer, nu m-am asteptat. Si nu doar numarul a fost impresionant ci si calitatea CV-urilor. M-a impresionat foarte tare entuziasmul vostru si ma bucur ca revista Elle are niste cititori/fani atit de speciali.

Am petrecut o multime de timp cu trierea CV-urilor, apoi sustinerea interviurilor… dar a meritat pe deplin.

Ma bucur ca, intr-un fel, s-a facut putina lumina in mintile noastre cufundate in calculatoare, aici la birou.

Adica azi stim mult mai bine care este profilul cititoarelor noastre, stim ca daca voi, cele care ne cititi, aveti niste CV-uri/experiente atit de bogate, atunci si noi la rindul nostru trebuie sa ne ridicam stacheta tot mai sus, la fiecare numar.

Pentru ca am promis transparenta deplina va anunt cistigatoarele acestui concurs, cit si “lucrarile”  cu care au cistigat acest concurs (da, am angajat pina la urma doua fete).

Este vorba de Lavinia Gogu, care a avut pina in prezent experienta in PR (compania Topline, UTV…) si jurnalism (Imedia, Business Media Group). A mai fost project manager pentru stiletto.ro, un proiect pe care l-a pastorit si in calitate de redactor sef, manager…

Miruna Siminel, cea de a doua membra a departamentului de beauty este in continuare studenta la medicina dentara, si este autoarea blogurilor siblondelegandesc.ro si slabestecucap.ro

Iata articolele cu tema impusa (despre Antioxidanti ), pe care  le-au scris fiecare in proba finala a interviurilor.

Lavinia Gogu

Antioxidanții, între mit si realitate

Când devorez cu pofta o pătrățica de ciocolata amăruie, privind apusul roz de București, ar părea ca mă răsfăț… Când îmi comand la cafenea un ceai negru, ai putea avea impresia ca vreau sa mă energizez. Iar când savurez un pahar de vin roșu, alături de iubitul meu, pentru un ochi neavizat, ar fi o scena romantica. Însa primul lucru la care mă gândesc in acele momente sunt antioxidanții. Trebuie sa-mi fac plinul zilnic! De când am realizat impactul pe care îl au asupra menținerii tinereții si sănatații, mă surprind mereu intrebindu-ma ce alimente bogate in antioxidanți sa aleg azi (cu toate ca iau vitamina C si Omega 3 zilnic). Însa unele studii afirma ca efectul benefic al antioxidanților sub forma de suplimente e doar un mit.

Oricare ar fi adevărul, corpul uman are nevoie de antioxidanți „ca de aer”. Celulele noastre oxidează precum un mar mar muscat in graba si abandonat, care capătă un aspect maroniu, sau ca un lănțisor de argint care se înnegrește uitat intr-un sertar. De vina sunt „infamii” radicali liberi, care sunt portretizați in media drept niște ființe moleculare machiavelice, care vor si pot sa te transforme intr-o bunicuța. Am fost surprinsa sa aflu ca de fapt, acestia sunt chiar molecule de oxigen, însa „incomplete”, pentru ca au un electron neîmperecheat (iar electronilor, precum si inimilor romantice, le place sa umble in perechi). Radicalul liber isi dorește stabilitate, iar pentru a-si împerechea electronul, aceasta molecula nu are nici un scrupul si daca are ocazia, fura unul de la celula vecina. Aceasta devine la rândul ei un radical liber care isi caută cu disperare „perechea”. Când îmi imaginez acest joc petrecându-se in corpul meu, aproape ca simt empatie pentru aceste specii reactive de oxigen, însa daca mi-ar fura un electron de la o molecula-cheie, cum ar fi ADN-ul, rezultatele ar fi dezastruoase. Astfel, organismul nostru a creat antioxidanții, pentru a împiedica întâlnirea fatala dintre radicali liberi si moleculele importante precum ADN-ul, proteinele sau lipidele. Totuși, procesul de oxidare este fundamental vieții. Practic, “oxidam” atunci când procesam mâncarea, când producem hormoni sau când facem exerciții fizice, deci prezenta radicalilor liberi este fireasca in procesele unui metabolism normal. In plus, ei contribuie la distrugerea bacteriilor si virusurilor care ne invadează organismul. Deci o lume utopica nu ar fi lipsita de radicali liberi, trebuie numai sa-i menținem in corpul nostru la un nivel optim.
Antioxidanții si oxidanții sunt precum Ying si Yang, deoarece păstrează echilibrul vieții. Intr-o antiteza eterna, lupta dintre acești compuși chimici ne dictează starea de bine si frumusețea. Când balanța inclina in favoarea antioxidanților, radiem sănătate si prospețime, iar când radicalii liberi sunt “la putere”, intervin boli, precum si temuta dar inevitabila degradare biologica. In anul 1956, medicul Denham Harman de la Universitatea din Nebraska a prezentat pentru prima data ceea ce astăzi este cunoscut sub numele de “teoria radicalilor liberi in procesul imbatranirii”. Însa, recent, oamenii de știința au ajuns la concluzia ca daca am avea un organism cu o putere mult mai mare de „antioxidare” (acest lucru poate fi realizat prin modificarea genei anti imbatranire, conform biologului Michael Ross de la Universitatea California), am putea sa fim tinere mereu, precum Dorian Gray. Dar cum putem afecta acest echilibru (excluzând varianta modificării genetice), când toate șansele sunt împotriva noastră? Poate ca acum 200 de ani exista o concurenta echitabila intre oxidanți si antioxidanți, dar prezentul este inundat de radicali liberi, si nu mă refer la cei produși de noi (1% din totalul oxigenului pe care il consumam se transforma in “oxidanți”), ci la invazia care s-a declanșat odată cu revoluția industriala si cu subțierea stratului de ozon. Expunerea la raze UV sau X, substanțele toxice din apa, aer si alimente (in special al celor grase), fumul de țigara, infecțiile microbiene, rezidiurile toxice, toți acești factorii slăbesc șansele de victorie a „binelui asupra răului”.
In anii ’80, a devenit populara in farmacii o arma feroce împotriva radicalilor liberi: suplimentele alimentare. Cercetătorii specializați in nutriție știau faptul ca persoanele cu diete bogate in fructe si legume înregistrează o rata mai scăzuta a bolilor asociate cu oxidarea (diabet, boli de inima, osteoporoza). De aici au tras concluzia ca antioxidanții din dieta sunt bureți de radicali liberi care previn bolile, încetinesc procesul de imbatranire si ca probabil ar fi mai eficienți si sub forma de pilule. Sub acest principiu s-a dezvoltat o întreaga industrie a suplimentelor, care a cuprins lumea si a născut o adevărata frenezie. De la vitaminele clasice pana la spirulina, omega 3 sau ultra-marketata coenzima Q10, suplimentele alimentare sunt prezente in viața tuturor femeilor care isi iubesc corpul.
Cei mai celebri antioxidanți sunt vitaminele E, C, A si doua clase de chimicale pe baza de plante, numite polifenoli (inclusiv flavonoide) si carotenoide (inclusiv beta-caroten si licopen). Suplimentele antioxidante conțin cel puțin unul dintre acești compuși, fie ca produs strict chimic, fie ca un extract de plante foarte concentrat. Pe baza acestor elemente au descins o varietate de alte suplimente si beneficii. Acidul alfa lipoic reciclează antioxidanții din corp, protejează pielea si reduce simptomele diabetului. Derivatele din carotenoidele, precum licopenul, imbunatațesc semnificativ aspectul tenului, iar luteina reduce riscul de cataracta. Suplimentarea cu vitamina E vindeca dermatitele, imbunatateste controlul glicemiei si imunitatea la persoanelor in vârsta, iar melatonina este anti-cancerigena si protejează pielea contra razelor UV. Studiile pe șoareci au arătat ca administrarea unei cantități de antioxidanți chiar intarzie efectele imbatranirii, iar 20 de mg de vitamina C pe zi previn pierderea masei osoase si ajuta la accelerarea vindecării oaselor fracturate, conform Journal of Clinical Investigation. Deși exista dovezi conform cărora suplimentele au efecte terapeutice asupra rozătoarelor de laborator, scepticii spun ca este greu de stabilit daca rezultatele acestor experimente sunt valabile si la oameni, pentru ca structura noastră biologica este mult mai complexa.
In anii ’90, oamenii de știința au făcut studii meticuloase asupra suplimentelor alimentare, dar acestea nu s-au ridicat la așteptările specialiștilor. Este demonstrat faptul ca antioxidanții neutralizează radicalii liberi intr-o eprubeta, oferindu-le cate un electron, dar in corpul uman, se pare ca nu au același efect. Primul test cu rezultate dezamăgitoare a fost efectuat pe beta caroten de US National Cancer Institute, in încercarea de a demonstra ca aceasta substanța este benefica persoanelor cu predispoziție spre cancer pulmonar, iar experimentele au condus la concluzia ca ar face chiar rău fumătorilor. Nici vitamina C nu a excelat in rezultate pozitive, dar si-a dovedit eficienta in cazul persoanelor care aveau o deficienta a acestui antioxidant. Însa oamenii pe care s-a testat Vitamina E au avut o rata de incidenta a bolilor de inima cu 77% mai redusa, conform studiului realizat de Universitatea Cambridge.
Suplimentele alimentare au devenit un subiect controversat, pentru ca experții s-au împărțit in tabere – unii sunt pro, alții sunt contra, însa toți sunt de acord ca antioxidanții extrași din hrana sunt cei mai buni si siguri. Motivul ar fi ca polifenolii, carotenul si vitaminele din fructe si legume sunt bogate in fibre si raman in stomac si in colon pentru o perioada îndelungata si neutralizează radicalii liberi, pe când suplimentele se digera mult prea repede pentru a replica efectul. Însa ceaiul, cafeaua sau vinul sunt o sursa lichida bogata in antioxidanți, iar in alimentație, trebuie sa ne îndreptam atenția (si apetitul) către prune uscate, coacăze negre, mure, afine, căpșuni, zmeura, struguri, stafide, cireșe, kiwi, avocado, spanac, broccoli, conopida, fasole verde, roșii, varza de Bruxelles, mazăre, dovlecei, castraveți… si lista ar putea continua. Dar cați dintre noi au timp sa consume cele noua porții de crudități recomandate pe zi? Si chiar daca am reuși aceasta performanta, legumele si fructele nu ne-ar asigura o nutriție adecvata pentru ca solul a devenit sărac in minerale, produsele sunt tratate in fel si chip, iar din nutrienții care raman, o parte se pierd in timpul transportului si al depozitarii. Soluția optima ar fi sa consumam alimente proaspete si bio, dar nu sunt la fel de accesibile ca cele tratate.
Asa incit, la cat de sumbre sunt culorile in care este pictat peisajul alimentației noastre, îmi indrept cu exuberanta privirea către suplimente. Kat James, autoarea cartii „The truth about beauty” a fost bulimica timp de șapte ani, iar la trei luni după ce a început sa consume silimarina (un supliment protector hepatic), s-a insanatosit subit. De atunci, a devenit un speaker motivațional care promovează ideea ca suplimentele (insotite de un stil de viața sănătos) sunt „cea mai minunata descoperire”. Si sunt mii de alte femei care susțin ca au constatat efecte benefice in urma suplimentarii alimentației. Si daca am presupune prin absurd ca antioxidanții sunt un mit, o conspirație gigantica a companiilor farmaceutice, realitatea este suplimentele aduc in viața noastră speranța unei tinereți prelungite si a unei sanatati de fier, iar aceasta bucurie este de neprețuit.

Miruna Siminel
Sfarsitul vietii sau inceputul supravietuirii?
Antioxidantii – eroii zilelor noastre

Unii recomanda consumul de legume si fructe, altii avertizeaza ca vin tratate, stropite si vopsite. Piept de pui si apa plata, dar puiul vine cu hormoni şi apa, cu lamaie. De ajungi sa te intrebi ce-o fi gresit, lamaia sau hormonii. In era poluarii omniprezente si a informatiei agresive, nici nu mai stii ce sa mananci. Care variante raman? Elle investigheaza.

Preocuparea pentru sanatate e deja un element obligatoriu in viata femeii moderne si inteligente, care a înteles ca cea mai buna investitie e in ea insasi. De aceea, in vocabularul uzual au patruns termeni precum antioxidanti, radicali liberi si sistem imunitar. Cand in jur se claxoneaza si toti se grabesc, omul mileniului trei nu mai aude glasul naturii sale si incepe sa-l caute in studii si statistici.
Stiinta are multe explicatii care asteapta sa fie intelese, dar spiritul practic te indeamna sa cauti solutii simple si eficiente. Daca se poate ca ele sa vina comprimate si ambalate in flacoane etichetate, cu atat mai bine. Inghiţi pastila si, chiar daca nu faci cu adevarat ceva pentru sanatatea ta, macar iti linistesti constiinta.
Antioxidantii sunt o realitate documentata stiintific, asta e clar. Toate vrem sa imbatranim frumos – e si mai clar. De asta citim carti de nutritie si etichetele alimentelor.

De vreo 50 de ani, imbatranirea are o explicatie. Si nu doar legata de timp. Ea a fost gasita de un cercetator de la Universitatea din Nebraska, dr. Denham Harman, care a pus imbatranirea in carca radicalilor liberi. Aceasta teorie a nascut mari polemici printre cercetatorii vremii, care stiau ca metalul rugineste si fructele putrezesc din cauza acestora, dar se indoiau ca asta se poate intampla si in interiorul organismelor vii. Intre timp, studiile au aratat ca cine rade la urma rade mai bine si ca dr. Harman avea dreptate. De exemplu, astazi se stie ca papulele (besicile) aparute in urma arsurilor solare sunt o dovada a actiunii radicalilor liberi. Harman descria mecanismul lor ca pe o “iradiere interna”, care distruge tot din calea sa, lasand in urma simptome asociate imbatranirii: pielea se zbarceste, daca nu incepe sa cada, parul ramane o amintire, iar amintirile palesc pe zi ce trece. Pete pigmentare, cataracta si glaucom, artrita, ingrosarea arterelor si boli cardiace, Alzheimer, apoplexie, senilitate si cancer, de fapt, orice stare degenerativa la nivel celular.
Asadar, imbatranirea nu e cauzată numai de trecerea anilor, ci si de viteza acumularii si actiunii radicalilor liberi. Asa au inceput sa se fabrice si produse cosmetice pe baza de antioxidanti. Spre exemplu, prin aplicatii locale, vitamina A hidrateaza pielea uscata, inchide porii si ii pastreaza curati. Vitamina C stimuleaza activitatea fibroblastilor, cu rol in producerea de colagen, iar vitamina E protejeaza impotriva radiatiilor UV. Totusi, imbatranirea nu a fost eradicata. Dr. Jeffrey Blumberg, cercetator la Universitatea Tufts, avertizeaza ca nu se stie exact care antioxidant si in ce cantitate ar reduce ridurile si ca trebuie avut rabdare. Aici minunile nu se intampla de azi pe maine.

Rau cu rau, dar mai rau fara rau. Inainte de a-i condamna pe acesti radicali liberi, cu tot neamul lor, trebuie tinut cont de faptul (mai putin cunoscut) ca ei sunt un rezultat natural al metabolismului si o forma prin care organismul se apara de bacterii si virusuri. Problema e ca adesea ajung la concentratii prea mari, din cauza fumatului, a poluarii din aer si alimentatiei necorespunzatoare. Insa natura are o asemenea inteligenta, incat ne-a pus si scutul in mana, atunci cand a creat antioxidantii.

Medicina preventiva sau teorie conspirationala?
In ultima vreme, au aparut studii care indica efecte nocive ale antioxidantilor in anumite cazuri, aspect care ridica unele semne de intrebare. De exemplu, s-a constatat ca un aport ridicat de carotenoizi determina la fumatori o crestere a incidentei cancerului pulmonar. In plus, excesul de carotenoizi duce la depozitarea de pigment in piele, care, desi inofensiv, este inestetic. Iar în cazul celor care urmeaza chimio- sau radioterapie, scade eficienta acestor tratamente. Controverse exista si legate de consumul exagerat de seleniu, totusi, acele situatii in care exista exces de antioxidanti sunt rare. Oricum, ca ce-i prea mult strica e valabil pana si pentru apa simpla.
In toata ceata aparuta, dr Glady Block, epidemiolog respectat, s-a hotarat sa faca lumina, prin recenzii din literatura de specialitate. Astfel, a concluzionat ca din 130 de studii in care s-au introdus suplimente de vitamina C, E, seleniu si beta-caroten, 120 au evidentiat imbunatatiri din punct de vedere statistic si reducerea semnificativa a riscului de cancer pulmonar, esofagian si al cavitatii orale.

Mitul dietei perfect echilibrate. Asa ceva se poate doar daca toata ziua asta faci: echilibrezi perfectiunea. Ca de altceva nici ca ai mai avea timp! Cine sustine ca are „o dieta impecabila” refuza automat orice imbunatatire a acesteia. Mark Twain spunea ca exista ceva mai rau decat ignoranta, si anume sa fii sigur pe ceva. Iar dieta perfecta nu exista, ca altfel n-am avea atatea variante pe piata.

• De aproximativ 50 de ani, United States Food and Nutrition Board a conceput o lista cu recomandari zilnice (Reference Daily Intake) pentru a preveni aparitia simptomelor carentiale de nutritie. Insa aceste tabele sunt doar repere ale necesarului zilnic, nu biblii. E evident ca nevoile nutritive ale unei persoane de 100 kg sunt cu totul altele decat cele ale uneia de 60 kg. Deci, care perfectiune ti se potriveste?
• Bogatia nutritiva de odinioara nu mai e ce a fost, iar rosia ta din farfurie poate seamana cu cea esalon, dar nu rasare. Fiindcă pana sa ajunga in stomac sau in tabele, a parcurs drumuri diferite: de la conditiile solului, recolta, depozitarea, expedierea, pina la cat au durat toate astea efectiv. Ce ziceai de perfectiune?
• Apoi, absorbtia. Cat din cantitatea elementelor indicate pe eticheta e bioutilizabila. De exemplu, merele pierd 2/3 din vitamina C in primele 2-3 luni de la culegere, iar sucul de portocale e cu 30 % mai sarac in vitamina C decat portocalele inainte de stoarcere. Iar din cantitatea de vitamina C ramasa, 40 % e inactiva. Daca asta se intampla la sucul natural, iti poti imagina ce procentaj de ineficenta inregistreaza sucurile comerciale. Iar de perfectiune nici nu mai vorbesc.

Sursele alimentare de antioxidanti sunt variate, iar adevarul are reguli simple: Intotdeauna alimentele crude vor contine mai multi antioxidanti decat cele preparate termic (gatitul distruge 50 % din nutrienti, in special vitamina C). Inclusiv inghetatul si dezghetatul repetat, deci atentie la cumparaturi. Chiar si fructele taiate sunt expuse radicalilor liberi, prin suprafata care ia contact cu aerul. Si lasate multa vreme asa, se strica.
Cea mai recenta descoperire a mea in materie de sanatate e hrana vie. „Cresc” germeni de lucerna si ridichi la mine in bucatarie. Pun cateva lingurite de seminte intr-un borcan si le las la germinat, clatindu-le cu grija si apa de doua ori pe zi. Si, daca stai sa te gandesti ca din bobul acela va creste planta propriu-zisa, iti poti imagina ce principii active trebuie el sa contina, ce nutrimente in cea mai pura esenta. Beneficiile sunt multiple, pe de o parte aportul de fibra vegetala şi clorofila, vitamine, minerale, chiar si proteine, iar pe de alta parte, numarul foarte mic de calorii. Dar poate cele mai remarcabile elemente continute de germeni sunt enzimele, principalii catalizatori ai tuturor reactiilor chimice din organismul nostru. In Londra, pe acest principiu functioneaza intreaga clinica McKeith, care a adus adus ca argumente in favoarea eficacitatii alimentelor vii studii si cercetari clinice foarte relevante.
Eu imi fac salate cu germeni, ii pun pe paine sau ii rontai la televizor. Iar bucuria de a-i vedea cum rasar din bobul mic precis neutralizeaza si ea vreo doi-trei radicali liberi.

Suplimentele nutritive din borcan si dependenta. Natural vs sintetic.

• Suplimentele nu sunt medicamente, ele nu vindeca boli, ci ajuta organismul sa isi refaca propria putere de vindecare. Daca ai crezut ca boala costa, afla ca nici sanatatea nu e gratis. Un sondaj din 1994 (!), făcut la Conferinta Colegiului American de Cardiologie arata ca 2/3 din cei 700 de medici participanti luau zilnic antioxidanti. Pe vremea aceea, noi nici nu stiam sa pronuntam cuvantul asta, iar altii il inghiteau permanent.
• Naturalul bate sinteticul la orice intrecere s-ar lua, insa diferenta propriu-zisa nu sta in substantele active, ci în excipientii care le inlesnesc absorbtia. Organismul recunoaste naturalul si il asimileaza mult mai usor.
• Prea multe „boabe” dau dependenta? In aceeasi masura in care si apa da dependenta, da. Există anumite conditii pentru viata, iar atunci cand ele nu sunt respectate, apar consecintele. Fara apa traiesti maxim 5-7 zile. Fara antioxidanti, probabil mai mult. Asteptam statisticile.

Organismul nostru nu funcţioneaza pe datorie. Nu poti dormi astazi si sa-ti ajunga toata saptamana, precum oricat de mult ai manca azi, maine, din nou ti se va face foame. Fiindca nu functionam pe datorie. La fel, si suplimentele sunt in permanenta utilizate de organism. Insa, de cate ori stii ca traversezi o perioada mai solicitanta, este foarte bine sa cresti aportul de antioxidanti. Gandeste-te ca ai cateva datorii fata de corpul tau, nu numai el fata de tine. Astfel, alegi in ce statistici te incadrezi.
Sanatate frumoasa si multe bucurii.