La mare, partea a II a

Nu stiu daca va amintiti postul meu din 1 mai atunci cind povesteam despre excursia mea la mare…un fiasco total
M-am decis sa plec din nou in acest weekend.
Ma rog, am fost invitata la deschiderea clubului Gaia din Mamaia si am promis ca merg in ciuda faptului ca am tone de lucru (sintem in inchidere cu numarul Elle de iulie).

Tocmai din aceasta cauza nu am putut pleca ieri de la birou mai devreme si iata-ma instalata in masina la 8 seara in drum spre mare!
Am o masina foarte draguta, foarte simpatica in ciuda faptului ca eu imi cam bat joc de ea: nu o duc la revizie, nu intra niciodata in service si nici macar de spalat nu prea ma ingrijesc.
Sa fac povestea scurta, in jur de 9 seara si in dreptul kilometrului 91 am facut pana.
Era deja noapte, o multime de nebuni mergeau cu niste viteze ametitoare…noi (eu impreuna cu prietena mea)…ca doi soricei in panica. Ce sa facem? Sunam la 112 fara mari sperante.

Ne raspunde o doamna foarte amabila si dornica se ne ajute. Incredibil! Ne paseasa spre o alta doamna la fel de amabila care ne da informatii despre zona Drajna (parca) si cauta pentru noi o companie de depanari. Wow, cita promptitudine, profesionalism, raminem uimite.
Sunam la compania particulara de depanari din Drajna. Gata, s-a rupt mirajul. “Pai nu stiu doamna, e cam tirziu dar va costa mult, stati sa vedem daca pot pleca, e cam departe…..”.
Opreste linga noi o masina plina cu niste tineri entuziasti care vor sa ne ajute. Hm, pe autostrada, nu e chiar save sa te dai jos din masina si sa dai credit unor oameni necunscuti. Dar asta e, ce sa faci?

Incercam sa dibuim roata de la masina. Bingo, e sub masina (am un jeep). Dar cheile, cricul…..aici nu mai stiu…cautam, dar nimic.
Intre timp niste prieteni plecati din Constanta incerca sa-mi vina in ajutor si imi promit salvarea…..daca gasesc cheia de la roata!
Iau cartea masinii, totul in germana, caut in toate buzunarele, toate coltisoarele….nimic. Gasesc intr-un final o schema care imi indica unde sa gasesc sculele.
Bucurie…am gasit cheia dar nu si cricul.
“Pai doamna, e masina mare, imi trebuie un cric special pentru jeeep. Si cheia de la antifurt unde este?”
Abia acum ma lasa nervii……
Povestea continua timp de 3 ore cind revin pe autostrada.
Ajung la hotel in jur de 2 si mi se comunica ca e o pana de curent

Oricum, felicitari oamenilor de la 112! Si celor dispusi sa  ajute!